Tu cate ore pe zi stai pe scaun? 4,6,7? La birou, la volan si acasa… sau chiar acum cand ma asculti…

Observa-te cum stai pe scaun cel mai confortabil. Asa-i ca te rezemi si te scufunzi in scaun?

Ei bine, atunci cand faci asta, iti apropii mult coastele de bazin, iar bazinul se balanseaza spre spate.

Astfel, toata greutatea trunchiului tau se sprijina pe coccis (noada) si sacru, impingandu-le in fata. Si toate organele abdominale sunt ingramadite.

Suplimentar, foarte des stam si “picior peste picior” (cu preferinte pentru un anumit picior deasupra celuilalt) ceea ce dezechilibreaza bazinul in lateral. Trunchiul compenseaza in sens invers iar organele intra-abdominale primesc o noua directie de aglomerare.

In sarcina aceste modificari deja “antrenate” de ani buni devin semnificative pentru dezvoltarea fizica a bebelusului.

Ligamentele de sustinere ale uterului sunt cel mai probabil dezechilibrate datorita posturii vicioase mentinute repetitiv de-a lungul anilor!

Uite, daca o parte din tavanul acestei camere ar cobori constant si repetitiv spre mine din aceeasi parte, eu mi-as adapta postura, iar muschii mei se vor scurta pe o parte si se vor lungii pe cealalta parte.

Cand o sa ies din aceasta camera muschii vor ramane dezechilibrati si va trebui sa primesc kinetoterapie si masaj pentru reechilibrarea lor.

În sarcină, uterul se destinde, dar ligamentele care îl susțin îi vor impune torsiuni sau deformări dacă ele au fost dezechilibrate prin mentinerea posturilor vicioase.

În timpul vieții intrauterine, bebelușul va crește și se va forma în funcție de spațiul pe care i-l permite uterul si ligamentele uterine.

Asadar, iata cateva elemente de baza pe care trebuie sa le faci:

1. Observa-ti postura pe scaun
2. Aseaza-ti bazinul drept pe scaun si mentine unghiuri de 90 de grade in articulatii – solduri, genunchi, glezne
3. NU te lasa pe spate, sprijina trunchiul cat mai drept pe speteaza
4. NU pune picior peste picior
5. Inlocuieste scaunul cu o minge fitball
6. Vino la gimnastica ProNataliTa ON LINE si te voi ghida interactiv (prin zoom.us) cu exercitii de echilibrare a corpului, de crestere a mobilitatii articulare, cresterii a fortei musculare si, nu in ultimul rand, de conectare cu propriul corp 

Te astept cu drag!

Ramona Rosu

Fiziokinetoterapeut PERInatal ProNataliTa

www.pronatalita.ro

Articolul Tu cat timp stai pe scaun apare prima dată în Pronatalita.

Articolul Conferința Internaționala cu tema “Sănătatea perinatală – o abordare psiho-socio-medicală” apare prima dată în Pronatalita.

Saptamana 22 – 26 iunie 2020

Luni – 9:00 – Pilates & Kineto – POSTnatal

• 15:00 – Gimnastica Prenatala
• 18:30 – Yoga Prenatala

Marti – 17:00 – Curs Pregatire Nastere

Miercuri – 9:00 – Pilates & Kineto – POSTnatala
–  15:00 – Gimnastica Prenatala

Joi – 17:00 – Curs Masajul Bebelusului

Vineri – 9:00 – Pilates & Kineto – POSTnatal

• 15:00 – Gimnastica Prenatala
• 18:30 – Yoga Prenatala

Programul cursurilor ProNataliTa ON LINE

Saptamana 29 iunie – 3 iulie 2020

Luni – 9:00 – Pilates & Kineto – POSTnatal

• 15:00 – Gimnastica Prenatala
• 18:30 – Yoga Prenatala

Marti – 17:00 – Curs Pregatire Nastere

Miercuri – 9:00 – Pilates & Kineto – POSTnatala
–  15:00 – Gimnastica Prenatala

• 18:30 – Yoga Prenatala

Joi – 17:00 – Curs Alaptare

Vineri – 9:00 – Pilates & Kineto – POSTnatal

• 15:00 – Gimnastica Prenatala
• 17:00 – Curs Puericultura Naturala

Inscriere on line aici: https://www.supersaas.com/schedule/pronatalita/inscrieri

Articolul Programul cursurilor ProNataliTa ON LINE apare prima dată în Pronatalita.

Articolul Curs Masajul Bebelusului apare prima dată în Pronatalita.

Abonamente mai avantajoase la Gym&Yoga Prenatale ON LINE prin www.zoom.us:

Abonament 4 sedinte – 124 lei

Abonament 10 sedinte – 240 lei

*plata se va realiza prin transfer bancar

Articolul NOU!!! Abonamente mai avantajoase la Gym&Yoga Prenatale ON LINE apare prima dată în Pronatalita.

Articolul De ce sa mergi la gimnastica prenatala in sarcina? apare prima dată în Pronatalita.

Ideea de Doula imi era vag cunoscuta inainte de curs, nu o excludeam, dar nici nu ma gandeam serios la a-mi cauta pe cineva, pana nu am cunoscut-o pe Ramona…firea ei foarte calda, increderea si hotararea pe care o transmitea m-a facut sa ma hotarasc de a o solicia pe Ramona sa-mi fie alaturi in timpul nasterii.

Am stabilit planul de nastere impreuna. Eram mult mai confortabila si linistita stiind ca va fi langa mine in acele momente dificile…

Pe 4 aprilie 2012, in ziua in care faceam 40 de saptamani, am nascut-o pe Eva, 3,51 kg si 50 cm. Cred ca a fost cea mai frumoasa experienta din viata mea si as putea sa spun ca in acel moment eram cea mai fericita femeie din lume (fericire ce persista in continuare)!!! Retraiesc momentul nasterii micutei noastre cu mari emotii pozitive si mi-l aduc aminte cu mare drag…cred ca nu-l voi uita niciodata!

Totul a inceput marti seara, 3 aprilie, pe la 21, la 5 minute dupa ce ne intorsesem de la o plimbare prin parc. Credeam ca am dureri de burta, dar apoi mi-am dat seama ca sunt contractii, am mai avut, erau mai putin dureroase ca alta data si apareau cu o frecventa neregulata. Pe la ora 23 am sunat-o pe Ramona sa vad cum facem. M-a sfatuit sa ma relaxez un pic cu un dus, sa vedem care va fi evolutia contractiilor…Dupa dus acestea erau cam la fel, la 10 min…am hotarat sa stau linistita si sa astept…sotul monitoriza contractiile langa mine, iar cu Ramona monitorizam starile prin care treceam online J (la telefon), eram relaxata (era noapte si m-am gandit si la odihna Ramonei… am simtit ca deocamdata nu era necesar sa vina la noi).  Pe la 3 noaptea frecventa acestora era inca neregulata la 7-10 min. Am sunat la maternitate (Regina Maria), mi-au zis ca pot sa vin la ei sau sa stau linistita acasa si sa astept pana ajung la un interval de 5-6 min. Am ramas acasa in asteptare…durerile contractiilor erau moderate, iar pe la 3:30, contractiile au incetat, sau mai bine zis aveam cam o contractie pe ora, asa ca am tras si un pui de somn. Dimineata pe la 7 s-au declansat, fiind la 10 min iar, m-a sunat Ramona, eram inca nehotarata daca plec spre maternitate sau nu. Se facuse ora 8 si abia atunci contractiile au inceput sa fie foarte dese, aproape continue si intense…nu mai stiam cand inceteaza una si cand se declanseaza alta. I-am comunicat Ramonei ca plec spre maternitate si cand ajung acolo o anunt care e starea mea. Am urcat in masina la ora 9…in acel moment s-au rupt membranele…Am facut 40 de min pana la maternitate…mi s-au parut cele mai lungi din viata mea…Ma gandeam de cum ajung la maternitate le solicit epidurala…contractiile erau foarte intense. N-a fost sa fie, cand am ajuns, dilatatia era MAXIMA (10 cm) si am mers direct in sala de nasteri… cum lucrurile s-au desfasurat cu o viteza mare, sotul a anuntat-o pe Ramona cand eram in sala de nasteri…peste 40 de min am vazut-o pentru prima data pe micuta Eva.

Asa a vrut sa vina Ea pe lume…repede, usor, frumos… SCOR APGAR 10!!!

Pentru mine a fost o experienta memorabila si pozitiva, fara epidurala, fara epiziotomie (multumiri si dl. Dr. Badiu)!

Inainte de toate as vrea sa-i multumesc Ramonei pentru tot sprijinul pe care mi l-a oferit… m-a facut sa ma simt atat de confortabil cu starile noi prin care treceam, sa invat sa am incredere in corpul meu, sa-l ascult… fara suportul ei, probabil ca nu aveam parte de o nastere atat de usoara, naturala si relaxanta… m-a ajutat sa traiesc o experienta minunata!!

Am fost si sunt cea mai fericita femeie…acum si ca mamica!!

Cu drag,

Cristina Ghimbovschi

Articolul Acea zi apare prima dată în Pronatalita.

Dar in momentele in care ii dadeam shut-down sistemului si ramaneam singura cu gandurile mele, priveam ecografiile cu imensa curiozitate la acel ceva desenat, masurat si cartografiat. Putea la fel de bine ca schita aia sa fie a altcuiva. Sau poate eram doar un purtator a „ceva” si atata tot.

Prima data cand am fost constienta de ceea ce era in mine a fost atunci cand a miscat. O imensa bucurie!

Apoi a urmat cursul de Atasament Penatal cu Simina. Acolo am realizat cu adevarat ca ce crestea in burtica mea este chiar un pui de om, care are suflet si trairi ca si mine, un puiut care-mi face bucuria de a-mi raspunde la ceea ce simt si traiesc eu. Am realizat inca de atunci, de cand incapea intr-o palma, ca prin intermediul unei „meditatii” pot comunica si ii pot transmite stari, sentimente sau chiar mesaje. Nu e prea devreme sa vorbesc cu copilul meu.

Tot fiind plimbata prin hatisul mintii prin diverse metode psihologice, am realizat multe din temerile mele legate de sarcina, de schimbari, de ce imi este frica atunci cand voi fi devenit mama, de viata in trei, uf si cate altele.

Si cat de reconfortant si eliberator este sa spui ce gandesti, fara ocolisuri sau metafore inutile!!! Dupa fiecare dintre cele patru intalniri, plecam acasa cu un mare si larg zambet pe fata, find convinsa si constienta ca acel ceva de la inceput se transforma in cineva.

Va doresc toate cele bune!

Alexandra Rosca, viitoare mamica

Articolul Transformarea lui „ceva” in „cineva” apare prima dată în Pronatalita.